Stima de sine
Stima de sine reprezintă o nevoie umană profundă şi puternică, esenţială pentru o adaptare sănătoasă a individului, adică pentru o funcţionare optimă şi împlinirea de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine reprezintă încrederea autentică în propria minte, în propriul discernământ. Înseamnă încrederea în capacitatea de a lua decizii corecte şi de a face alegeri adecvate.
Stima de sine este una dintre dimensiunile fundamentale ale personalităţii. Ea se referă la raportul pe care il are fiecare cu el însuşi. Este o privire judecată despre noi înşine, vitală pentru propriul nostru echilibru psihic. Când este pozitivă, relativ ridicată, ea ne permite să acţionăm eficient, să facem faţă dificultăţilor existenţei. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că, dintre toate judecăţile pe care le formulăm în viaţă, nici una nu are atât de mare importanţă ca aceea referitoare la noi înşine.
După G. Albu (2002), stima de sine se referă la încrederea în capacitatea proprie de a gândi, în capacitatea de a face faţă provocărilor fundamentale ale vieţii şi la încrederea în dreptul şi posibilitatea noastră de a avea succes, de a fi fericiţi, la sentimentul că suntem îndreptăţiţi să ne afirmăm trebuinţele şi dorinţele, să ne împlini valorile şi să ne bucurăm de rezultatele eforturilor noastre.
Stima de sine corelează în mod semnificativ cu raţionalitatea, creativitatea şi capacitatea de a gestiona schimbarea, cu disponibilitatea de a recunoaşte şi de a corecta posibilele erori. Nivelul global al stimei de sine al unei anumite persoane influenţează considerabil alegerile pe care le face in viaţă şi stilul său existenţial. În acest context, o stimă de sine înaltă este asociată cu strategii de căutare a dezvoltarii personale şi de acceptare a riscurilor, erorilor, în timp ce o stimă de sine scăzută, în mod constant, implică mai curând, strategii de apărare şi de evitare a riscurilor şi eşecurilor (G.Albu, 2002).
Corelând nivelul şi stabilitatea stimei de sine, Christophe Andre si Francois Lelord (2003), au făcut o clasificare în patru categorii, care permit o mai bună înţelegere a unui ansamblu de reacţii şi permit o mai eficientă cunoaştere a stărilor pe care le trăim. Astfel , există stimă de sine înaltă stabilă şi stimă de sine înaltă scăzută; precum există stimă de sine scăzută stabilă şi stimă de sine scăzută instabilă.
Stima de sine înaltă are doua profile:
a) Înalta şi stabilă
Circumstanţele externe şi evenimentele normale de viaţă au o mică influenţă asupra stimei de sine a subiectului. Acesta nu dedică prea mult timp şi energie pentru apărarea sau promovarea imaginii sale. Este un individ stabil emoţional, care păstrează o oarecare coerenţă în afirmaţiile şi în conduitele lui, indiferent dacă contextul este favorabil sau defavorabil. Stările sufleteşti ale acestui subiect sunt mult mai temperate decât ale celui cu stimă de sine tot înaltă, dar instabilă. O stimă de sine înaltă şi stabilă este solidă şi rezistentă. Subiectul nu işi pune tot timpul valoarea la îndoială. El poate accepta, deci, să nu controleze total o situaţie, fără a se simţi din acest motiv inferior sau devalorizat.
b) Înaltă şi instabilă
Chiar dacă este ridicată, stima de sine a acestui subiect poate suferi şocuri majore, în special dacă se află într-un context competitiv sau destabilizator. În aceste situaţii, subiectul reacţionează energic la critică şi la eşec, pe care le percep ca pe un pericol şi încearcă să se pună în valoare afişând excesiv succesele sau calităţile lor. Subiectul se simte vulnerabil, agresat şi se îndoieşte de capacităţile lui atunci când se află în contexte ostile sau pur si simplu critice. Subiectul cu o stimă de sine înaltă şi stabilă primeşte criticile în mod raţional, pe când un subiect cu stimă de sine înaltă, dar instabilă, va primi criticile la nivel afectiv şi va consacra multă energie autopromovării.
Stima de sine scăzută are, de asemenea, două profile:
a) Scăzută şi instabilă
Stima de sine a acestui subiect este în ansamblu, sensibilă şi reactivă la evenimente exterioare, pozitive sau negative. Ca urmare a satisfacţiilor şi succeselor, stima de sine trece prin perioade în care este mai crescută decât de obicei. Totuşi aceste progrese sunt adesea labile şi nivelul său se reduce imediat ce subiectul se confruntă cu dificultăţi. Astfel, subiecţii care intră în această categorie fac eforturi pentru a le oferi lor şi celorlalţi, o imagine mai bună. Ei sunt dornici să-şi amelioreze condiţia şi starea sufletească, sunt preocupaţi să nu aibă eşecuri sau să nu fie respinşi.
b) Scăzută şi stabilă
Subiectul cu acest tip de stimă de sine este puţin mobilizat de evenimentele exterioare, chiar şi de cele favorabile. El depune puţin efort pentru promovaea imaginii şi stimei sale de sine, al cărui nivel scăzut îl acceptă şi oarecum îl suportă. Prezenţa mediului social este prea puţin importantă pentru ca subiectul să se valorifice în ochii celorlalţi. Din punct de vedere al cauzelor acestui tip de stimă de sine, pe lângă argumentele evocate mai sus – la stima de sine scăzută şi instabilă – se pot adăuga unele diferenţe specifice. De exemplu, unele evenimente ale vieţii care au provocat la copil un sentiment de lipsa de control asupra mediului, cum ar fi decesul sau o stare depresivă manifestă a unuia dintre părinţi. De asemenea, aici pot interveni şi carenţele afective majore, tulburările stimei de sine fiind însoţite de alte manifestări patologice.
Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine . Proba conţine 10 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ). Scala este alcătuită din 5 itemi cotaţi direct şi 5 itemi inversaţi ( 3,5,8,9,10).
Punctajul care se acordă pentru fiecare item variază între 1 şi 4 puncte. Scorul final se obţine prin însumarea punctelor obţinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este de 10, ceea ce semnifică o stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim este de 40, ceea ce semnifică o stimă de sine foarte ridicată.
Scala Rosenberg
|
Nr. |
Item | Absolut de acord | De acord | Nu sunt de acord | Categoric nu |
| 1 | Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la fel de bun(ă) ca alţii. | ||||
| 2 | Cred că am câteva calităţi remarcabile. | ||||
| 3 | În general, înclin să cred că sunt un (o) ratat(ă), un (o) nerealizat(ă). | ||||
| 4 | Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bine ca ceilalţi oameni. | ||||
| 5 | Nu cred că am prea multe lucruri cu care să mă pot mândri. | ||||
| 6 | Am o atitudine pozitivă faţă de propria persoană. | ||||
| 7 | În ansamblu, sunt mulţumit (ă) de mine. | ||||
| 8 | Aş vrea să pot avea mai mult respect faţă de propria persoană. | ||||
| 9 | Din când în când am senzaţia că sunt inutil(ă) | ||||
| 10 | Uneori cred că nu sunt bun(ă) de nimic. |
Buna Casandra am intrat pe blogul tau cautanad chestionare despre stima de sine deoarece am tema de licenta este pe persoanele cu dizabilitate fizica si am nevoie foartte foarte mult de scala Rosemberg, te rog foarte mult adi ai putea sa/mi trimiti chestionarul pe mail mai ajuta foarte mult. Multumesc
Buna,
Am citit articolulu tau despre stima de sine si am observat ca ai cateva noutati pe care eu nu le am(ma refer la autorii,citati).
Fac o lucrare de licenta pe tema “Stima de sine si comportament interpersonal”,si vreau sa te rog daca ai sa-mi dai si mie cateva informatii si materiale pentru aceasta tema.
Multumesc anticipat!
Daca primul comentariu pe care l-am postat era legat de nevoia mea de a acumula informatiile necesare intocmirii unei bune licente ,acum as vrea sa iti ofer un feed-back referitor la impresia mea despre blog-ul tau.
Ma bucur ca am cunoscut bog-ul si am aflat despre experienta ta.
Mi-ar placea sa fac si eu un curs de NLP pentru ca la facultate se pune accent mai mult pe teorie si mai putin pe practica,ca sa nu mai vorbim de dezvoltare personala.
Cred ca nimic nu este intamplator in lume si nici macar modul in care ai aflat de cursurile NLP,care ti-au schimat viata.
Te felicit pentru reusita ta si iti doresc succes si pe mai departe!!!
buna Casandra, daca te rog, anul acesta termin si eu facultatea si as avea nevoie de chestional de stima de sine, pentru ca am licenta cu tema cum influenteaza stima de sine rezultatele scolare la adolescenti. mi-ai fi de mare ajutor. daca se poate sa mi-l trimit prin mail
Draga Delia ai chestionarul complet pe site, il poti folosi linistita. Spor la treaba iti doresc! Daca mai ai nevoie de ceva informatii astept sa imi scri.
chestionarul original banuiesc ca e in alta limba? Odata tradus s-a facut si ptretestarea?? are validitate? il iei asa si il aplici pur si simplu in varianta asta? tot prt licenta as avea nevoie
Aceasta este varianta ce am primit-o in facutate si pe care san folosit-o si eu in lucrarea mea de licenta si lucrarea de dizertatie. Nu am avut nici o problema.
Buna ziua,
Vin si eu cu o rugaminte, am lucrarea de licenta cu titlul “Stima de sine a copilului abuzat”, la partea de cercetare vreau sa aplic Scala Rosenberg, dar stiu ca nu este suficient si nu mai am nici o idee ce as mai putea aplica.M-am gandit ca subiectii cercetarii sa fie elevi de clasa a VIII-a.Va rog daca puteti sa ma ajutati cu niste idei sau materiale, sunt si in criza de timp si m-am cam panicat.
Va multumesc anticipat!
Draga Georgiana,
. Spor la treaba!
oarecum te-ai incurcat singura cand ti-ai ales acest titlu pentru lucrare. Ma mir ca coordonatorul tau nu ti-a spus nimic despre acest lucru. Parerea mea este ca ti-ar fi fost mult mai ok daca titlul ar fi fost ceva de genul: ” Efectele abuzului asupra copilului”. De ce cred ca te-ar fi ajutat mai mult acest titlu, pentru ca atunci ai fi avut de cercetat o arie mai vasta si pe langa stima de sine ai mai fi putut avea in vedere si depresia, anxietatea, relatia cu parintii etc. Daca inca nu e prea tarziu cred ca ar trebui sa faci ceva in legatura cu titlul.
Daca iti mai pot fi de ajutor cu ceva sti unde ma gasesti
Multumesc, in primul rand, pentru sfaturi, titlul lucrarii nu mai am cum sa il schimb pentru ca luna viitoare eu trebuie sa predau deja lucrarea.Coordonatoarea lucrarii mi-a dat acest titlu, eu exprimindu-mi dorinta de a face aceasta lucrare pe copiii scolari mici. Totul a luat o alta turnura acum ceva timp cand mi s-a zis sa fac pe adolescenti.In fine…Eu am descoperit acest blog ,mi s-a parut interesant si am zis sa imi incerc norocul poate gasesc ajutor in alta parte(acolo unde ar fi trebuit, ma incurca mai mult decat sa ma descurce).
Neputind schimba titlul, crezi ca ai putea sa ma ajuti cu unele sfaturi?Eu lucrez acum la partea de teorie:stima de sine, abuzul si consecintele abuzului asupra stimei de sine la copii si adolescenti.Partea de cercetare este un mare semn de intrebare, mi-e frica ca nu voi reusi sa o termin.
Oricum, multumesc din suflet pentru interesul aratat!
Buna ziua,
Am si eu o rugaminte,daca este cineva dispus sa ma ajute, am lucrarea de licenta cu titlul ,,Evaluarea psihologica si consilierea tulburarii anxioase de separare”.M-am gandit ca subiectii cercetarii sa fie copii aflati in asistenta maternala.Va rog frumos daca puteti sa ma ajutati cu niste idei sau materiale.
Va multumesc din suflet!
Emilia tu la ce te-ai gandit? Spune-mi te rog care iti sunt obiectivele lucrarii?
Multumesc.
Carentele climatului familial-cauze ale institutionalizarii copilului.
Familia, factor primordiar al form?rii ?i socializ?rii copilului
Defini?ia ?i func?iile familiei
Rolul p?rin?ilor
Calitatea de bun p?rinte
Familia ?i copilul în situa?ii de risc
Familia adoptiv?-variant? viabil? pentru copilul aflat în dificultate
Adop?ia în sistemul de asisten?? social?
Copiii adoptabili. Particularit??i ?i drepturi
Lucrul asistentului social cu p?rin?ii biologici
Lucrul asistentului social cu p?rin?ii adoptivi
Procesul de potrivire.Integrarea copilului adoptiv în noua familie
Dezv?luirea adop?iei
C-am asa am gandit-o eu.
buna casandra.sunt in mare criza de timp si nu am suport din partea prof coordonator.am ca si tematica orientarea in cariera la adolescenti.m am gandit ca o un oarecare obiectiv:stima de sine scazuta coreleaza pozitiv cu dificultati de orientare in cariera.insa nu stiu exact cum sa aplic chestionare pentru aceste 2 dimensiuni.pentru ca in esantionul respectiv pot fi pers cu stima de sine ridicata,sau cum vad daca au dificultati de orientare inc ariera…sunt in mare ceata…poate cineva sa ma ajute,va rog?
Bun?, Casandra! Te felicit pentru blog. Cred c? este foarte frumos din partea ta c? aju?i atâtea persoane debusolate, ca ?i mine de altfel, s? termine cu bine lucrarea de licen??/dizerta?ie. ?i eu tot pe stima de sine m? bazez în lucrarea mea de licen?? ?i cred c? scala
Rosenberg m? va ajuta mult.
Merci c? ?ii un blog atât de util! O s?-l citesc cu pl?cere!
O zi bun?!
Buna Casandra,
Lucrez la un material pe tema ”Relatia dintre stress si stima de sine la cadrele medicale”. Am nevoie de acceptul tau pentru folosirea chestionarului privind stima de sine. Multumesc anticipat pentru raspuns.
Il poti folosi